Istoria Clubului

 

CSM – trecut, prezent şi viitor

 

Ca mai toate localităţile de provincie, înainte de 1990, Bistriţa nu constituia, în domeniul sportului, decât un valoros furnizor de talente. Dintotdeauna, sportivii afirmaţi mai întâi ca juniori în judeţul nostru au simţit nevoia de a continua activitatea sportivă spre consacrare şi de a face pasul spre adevărata performanţă, spre seniorat. Clubul sportiv Gloria le oferea această şansă prin cele 8 secţii sportive care funcţionau în anii 80, plus cea de fotbal.

Dar volumul de muncă şi performanţele importante ale sportului bistriţean ce creşteau de la an la an, i-au convins pe conducătorii sportului românesc de la acea vreme să împartă clubul Gloria în două. Acest fapt s-a petrecut în 1986, atunci când a fost semnat certificatul de naştere al Clubului Sportiv Municipal.

Fotbalul a rămas să poarte numele Gloriei, iar celelalte secţii au format o nouă structură sportivă, CSM Bistriţa. Atletismul, boxul, luptele, halterele, schiul fond, sania, handbalul feminin şi radioamatorismul au fost cele 8 secţii ale unui club nou nouţ condus de profesorul Radu Vianu. După 1990, din acest club au fost abandonate luptele şi handbalul, dar a fost inclus tenisul de masă, prin transfer de la Asociaţia Sportivă Sticla. Mai târziu, a reapărut secţia de handbal şi au fost înfiinţate secţiile de gimnastică, culturism şi handbal masculin, astfel încât, în prezent, CSM Bistriţa are 10 secţii bugetate de stat.

În cei 26 de ani de activitate, clubul a fost condus de 6 directori: Radu Vianu, Tiberiu Moldovan, Adrian Moldovan, Dorina Lowenberger, Maria Rus Sănmărtean şi Eleonora Zegrean.

Obiectivul acestui club a fost acelaşi, din 1986 şi până în prezent: atingerea marii performanţe sportive, prin prin parcurgerea tuturor paşilor necesari, selecţie, iniţiere şi participare în competiţii naţionale şi internaţionale.

Rezultatele au fost mereu pe măsura aşteptărilor. Peste 700 de clasări între primii 6 la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene şi alte competiţii internaţionale, 4171 de medalii naţionale şi 628 de sportivi convocaţi la loturi naţionale. CSM a avut până acum 21 de participanţi la 12 ediţii ale Jocurilor Olimpice, competiţa supremă a sportului. Dintre aceştia, 6 au adus clasări între primii 6, iar unul, Răzvan Martin, a reuşit să cucerească o medalie, în 2012, la Londra. Sunt cifre care stau în dreptul unor performanţe greu de întrecut în orice alt domeniu de activitate din judeţul Bistriţa Năsăud. Performanţe ce au dus numele Bistriţei în toate colţurile lumii.

 

 

ATLETISM

 

Atletismul are referinţe în oraşul nostru încă din 1898. Însă cele mai mari performanţe din toate timpurile au fost realizate în acest sfert de veac, la Clubul Sportiv Municipal. Ovidiu Tat a deschis seria celor mai importante medalii din panoplia clubului, cu una de bronz în 1999, la europenele de tineret din Suedia. A confirmat-o apoi alături de Călin Macra în 2000 la Campionatele Europene de seniori din Polonia, pe 3000 de metri echipe. Irina Someşan şi Maria Rus au adus cele mai strălucitoare medalii la feminin, cea care avea să devină şi director al clubului fiind de altfel singura reprezentantă a atletismului de la CSM la Jocurile Olimpice. În 2004, la Atena, Maria Rus a terminat pe 6 cu ştafeta de 400 şi a stabilit un record nebătut până astăzi. De asemenea, rezultate importante pe plan internaţional au adus Alina Cucerzan, Nadia Sângeorzan, Ioana Oltean, Corina Dumbrăvean şi Cristina Şulea.

 

BOX

 

Performenţele boxului în cadrul Clubului Sportiv Municipal apar după 1994, când secţia de la Asociaţia Sportivă Metalul, fuzionează cu cea de la CSM. Primul nume greu al clubului este Ovidiu Cherecheş, medaliat cu bronz la europenele de tineret din 2001. În ultimii 15 ani, un avânt deosebit are boxul feminin, reprezentat la cel mai înalt nivel de Oana Strugariu, Larisa Pop, Eugenia Anghel şi Paula Lăcătuş, toate medaliate la europene de tineret şi senioare.

 

CULTURISM

 

Culturismul a apărut la Bistriţa în anii 1970, promovat de antrenorii de haltere, care aveau sportivi cu un corp bine conturat. După 1990, cei mai titraţi culturişti bistriţeni au devenit Cristian Russ, ocupant al locului 6 la Campionatele Europene de la Minsk, de 4 ori campion naţional şi dublu campion balcanic, dar şi Liviu Varga sau Daniel Moldovan, multimedaliaţi în competiţii naţionale.

În 2001, CSM Bistriţa îşi aduce contribuţia la organizarea celui mai important concurs desfăşurat vreodată de această ramură sportivă în oraş, finala Campionatului Balcanic.

 

GIMNASTICĂ

 

Gimnastica este o secţie nouă în Clubul Sportiv Municipal. În 2004, la iniţiativa directorului Adrian Moldovan şi a antrenorilor de gimnastică ia fiinţă secţia de gimnastică masculină. Opt ani mai târziu, seniorii CSM-ului aveau să alcătuiască prima echipă din provincie care să câştige titlul naţional. O performanţă excepţională care i-a dus apoi la Jocurile Olimpice de la Londra pe exponenţii bistriţeni ai acestui sport, Marius Berbecar şi Cristian Băţagă.

 

HANDBAL

 

Din nevoia de a crea un cadru profesionist pentru pepiniera recunoscută a şcolii de handbal bistriţene, în cadrul CSM au luat fiinţă secţia de fete în 2009 şi cea de băieţi în 2012. Performanţele se lasă aşteptate deocamdată, iar condiţiile economice îngreunează foarte tare evoluţia acestui sport în cadrul clubului. Există însă speranţe că măcar una dintre echipe va promova în Liga Naţională şi va pune clubul bistriţean între primele 10 grupări din România.

 

HALTERE

 

Secţia de haltere este una dintre perlele coroanei de la CSM. Sute de medalii naţionale şi internaţionale au adunat hlterofilii bistriţeni în aceşti 26 de ani de activitate în cadrul clubului. Traian Cihărean a deschis seria participărilor la Jocurile Olimpice, în 1988 la Seul. L-au urmat Paul Toroczcoi în 1992 la Barcelona, Ovidiu Fătu, în 1996 la Atlanta, Mărioara Munteanu şi Stănel Stoica în 2004 la Atena, Gabriel Sâncrăian în 2012 la Londra. Încununarea tuturor succeselor olimpice a venit de la Răzvan Martin care, după ce s-a încălzit la Beijing în 2008, a adus singura medalie bistriţeană din istoria participărilor la JO, în 2012, la Londra. Medalia a venit în mod firesc după ce Martin a urcat de 6 ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului european. În 2012, sportivul bistriţean a întrecut-o pe Mărioara Munteanu, care era, până la el, cea mai galonată bistriţeancă în acest sport, cu un loc 4 la jocurile olimpice şi două medalii de aur la europene. Şi în clasamentul anual al celor mai buni sportivi bistriţeni, Răzvan Martin a doborât un record  greu de egalat: de 5 ori desemnat sportivul numărul 1 al judeţului. În galeria marilor performanţe ale halterelor bistriţene trebuie menţionaţi şi Tiberiu Karaffa, Claudiu Hegheduş, Marius Gâscan, Szas Kalman, Alin Hosu, marius Mureşan, Alin Vlaşin, Ciprian Man, Florin Croitoru, Dănuţ Chirejan, Mariana Dumitraşcu şi Monica Csenger (Cengher). Ei sunt doar capii unei liste lungi de sportivi care au reuşit să facă din CSM Bistriţa un centru de top mondial în acest sport.

 

TENIS DE MASĂ

 

Alături de haltere, tenisul de masă este vârful de lance cu care Clubul Sportiv Municipal atacă cele mai importante performanţe din lume. Cu o tradiţie a rezultatelor excepţionale încă dinainte de înfiinţarea clubului, tenisul de masă s-a consacrat definiv după 1986. Şcoala bistriţeană de tenis de masă joacă acum un rol dominant pe plan naţional şi aduce an de an succese internaţionale incredibile.

Un rol determinant l-a avut personalitatea antrenorului emerit Gheorghe Bozga, recunoscut ca cel mai mare antrenor de tenis de masă din România. Bozga a lăsat Clubului Sportiv Municipal o carte de vizită impresionantă în domeniul sportului cu mingea de celuloid. Campionatele Europene au fost mereu la îndemâna sportivilor bistriţeni. Mihaela Şteff, Adrian Crişan şi Bernadette Szocs, exponenţii tenisului de masă bistriţean,  au adus împreună aproape 20 de medalii europene şi două mondiale din 1996 până în prezent.

Recorduri peste recorduri, la toate categoriile de vârstă, cad an de an, dar 2012 a excelat la acest capitol. Adrian Crişan a devenit primul jucător român care a reuşit să ajungă între primii 8 din lume la Jocurile Olimpice, participând în 2012 la a 4 competiţie supremă. Tot el a fost primul care a luat o medalie la simplu masculin în cadrul Campionatelor Europene după mai bine de o jumătate de secol. Nici performanţele Mihaelei Şteff nu sunt la îndemâna altor români: două olimpiade încununate cu 4 locuri 5, multiplă campioană europeană şi de două ori medaliată cu bronz la Campionate Mondiale. Din urmă vine tare Bernadette Soczs, care a ratat de puţin Jocurile Olimpice de la Londra, deşi are doar 17 ani. Vârstă care nu a împiedicat-o să devină în 2011 vicecampioană europeană cu echipa României de senioare şi medaliată cu bronz la europenele de dublu mixt în 2012. Fabrica de tenis de masă a produs şi produce în continuare medalii pe bandă rulantă, oameni adevăraţi, caractere, valori inestimabile pentru urbea bistriţeană. Valeria Borza, Cristina Kont, Szocs Hunor sau Andreea Clapa sunt alte câteva exemple de performeri bistriţeni în acest sport.

 

RADIOAMATORISM

 

Cu un buget mic, acest sport a reuşit să ţină sus steagul Clubului Sportiv Municipal de la înfiinţare şi până acum. Cea mai mare performanţă a venit în 2005, când Daniela Manea s-a clasat a treia la individual, cu medalie de bronz, la Campionatul Mondial de seniori. Componentă a lotului naţional, Manea a terminat cu echipa pe locul 2 la radiotelegrafie şi la recepţie.

 

SANIE

 

Importanţa acestui sport pentru COR la sfârşitul anilor 80 şi progresele făcut de sportivii de la CSM Bistriţa, au determinat autoritatea naţională din acea vreme să finanţeze construcţia unei piste naturale betonate, la Piatra Fântânele. Din păcate, lucrările începute în anul 1988, realizate în proporţie de 40 la sută din volumul total nu au mai fost continuate după 90. Astfel, acest sport a fost oprit din elanul pe care îl avea. Însă, bistriţenii au continuat să participe în multe competiţii naţionale şi internaţionale.

Denisa Seghedi şi Gabriela Iacab au prins câte o etapă de Cupă Mondială iar antrenorul Lucian Cotfas, unul dintre cei mai apreciaţi din România, a fost prezent la două ediţii ale Jocurilor Olimpice, Torino şi Vancouver.  În ultima vreme, CSM a găsit soluţii ingenioase pentru competiţii de starturi, în ciuda probemelor financiare foarte dificile cu care se confruntă această ramură sportivă.

 

SCHI FOND

 

Sportul care a dat prima participantă a Bistriţei la Jocurile Olimpice, Ştefania Botcariu în 1956, a fost bine reprezentat în anii de funcţionare ai Clubului Sportiv Municipal. Schiul fond se află printre cele 5 secţii care au dat participanţi la Jocurile Olimpice în ultimii 26 de ani. Rodica Drăguş a fost la Calgary în 1988, Monica Jauca la Lillehamer în 1994, Monica Lăzăruţ la Nagano în 1998, Mihaela Purdea la Torino în 2006 şi Petrică Hogiu la Vacouver în 2010.

 

BAZA MATERIALĂ

 

Fără îndoială, toate aceste performanţe nu erau posibile fără o bază materială cel puţin pe măsura vremurilor în care oficialii, sportivii şi antrenorii de la CSM şi-au desfăşurat activitatea. Toate moştenirile de dinainte de 90 au fost îmbunătăţite, refăcute sau completate. Sediul administrativ are acum birouri moderne, 60 de locuri de cazare şi o cantină cu 100 de locuri. Sala de tenis de masă, una dintre cele mai mari din Europa, deţine şi 30 de locuri moderne de cazare. Sub tribuna 1 a stadionului Gloria au fost reamenajate de curând sălile de haltere, de box, de forţă, plus grupul de refacere. Un moment important şi mult aşteptat s-a petrecut acum câţiva ani, când a fost realizată o pistă nouă pentru atletism, acoperită cu tartan. Sportivii noştri beneficiază de condiţii foarte bune de cantonament la Piatra Fântânele, acolo unde au fost realizate investiţii importante în refacerea cabanei de la poalele pârtiei de schi. Camerele arată acum ca la hotel, mobilierul este nou şi modern, bucătăria a fost complet utilată iar sala de mese te duce cu gândul la un restaurant de clasă, nu la o cabană pentru sportivi.

Acum, la un sfert de secol de activitate, Clubul Sportiv Municipal se mândreşte cu realizările lui. Performanţe ce-l plasează mereu între primel din ţară, în ciuda greutăţilor economice, care par să fie din ce în ce mai istovitoare. Cu un buget redus an de an şi fără ajutorul comunităţii locale, Clubul Sportiv Municipal nu mai poate ţine ritmul pe care l-a avut vreme de două decenii şi jumătate. Suntem convinşi însă, că autorităţile înţeleg perfect rolul grupării noastre în viaţă socială municipală. Ne imaginăm zi de zi că vor face eforturi pentru a cotribui, prin CSM, la sănătatea mentală şi fizică a bistriţenilor, la imaginea excelentă pe care gruparea noastră o face Bistriţei în ţară şi în lume.